Palatul Maurice Blank (video)

“Recunoscut drept Palatul Maurice Blank, așadar reședință a unuia dintre cei mai importanți bancheri ai României moderne, clădirea de la intersecția străzilor Tudor Arghezi și Blânduziei lua ființă în 1891, sub viziunea primului ei proprietar, din mâna și proiectul celebrului arhitect elvețian Louis Pierre Blanc (1860 – 1903).

Proiectant al unor importante clădiri publice românești, ca Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultății de Medicină, Sediul Universității din Iași sau Institutul Victor Babeș, Louis Blanc a lăsat în urmă și o serie importantă de reședințe private, transformând definitiv imaginea Bucureștiului de la 1900 (până astăzi).

Cu un plan proiectat în forma literei „L”, cu 2.500 metri pătrați construiți în cele 50 de camere și cu o grădină generoasă decorată cu pini și fântână arteziană, palatul Maurice Blank devenea un reper arhitectural al reședințelor particulare din preajma Universității.

În anul 1934 palatul era cumpărat de către avocatul și omul politic Eduard Mirto, cel care avea să fie ultimul proprietar de drept până la venirea Comunismului. Eduard Mirto era cel care iniția legăturile între palatul Blank și Ambasada Statelor Unite, închiriind imobilul în cursul anului 1939, după efectuarea unor lucrări autorizate de renovare și consolidare („reparațiuni radicale”), modernizare (introducerea încălzirii centrale, instalații sanitare) și extindere în zona fațadei secundare, chiar în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, acesta avea să rămână până în 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrând astăzi în circuitul privat drept una din capodoperele arhitecturale ale Bucureștiului.”

Oana Marinache și Cristian Gache, „Louis Pierre Blanc. O planșetă elvețiană în serviciul României”, editura Istoria Artei, 2014

0 raspunsuri

Lasă un răspuns


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.