Dan Romalo (Video)
Dan Romalo, născut în 1923, este urmaşul unei familii boiereşti de origine greacă. Primul strămoş cunoscut, vornicul Iordache Grigoriade Romalo, a sosit la Iaşi la începutul secolului al XIX-lea şi s-a căsătorit cu Maria Rosetti-Solescu. Urmaşii lui au fost miniştri, magistraţi şi parlamentari şi s-au înrudit cu mari familii domneşti şi boiereşti, precum Cantacuzino, Suţu, Sturdza, Negri, Ralet, Jurgea-Negrileşti, Lambrino. Grigore Romalo (1820-1849) a luat parte la Revoluţia de la 1848, din Moldova, a fost deportat în Imperiul Otoman şi şi-a găsit sfârşitul la Constantinopol, bolnav de tuberculoză. Vasile Alecsandri i-a dedicat o poezie. Din familia Romalo au descins actorul Edouard de Max, celebru în Franţa începutului de secol al XX-lea, şi prinţesa Maruca Cantacuzino, soţia lui George Enescu.
Bunicul lui Dan Romalo, doctorul Eduard Romalo (1859-1930), a fost medic al Curţii Regale, în timpul domniilor Regilor Carol I şi Ferdinand I. El s-a căsătorit cu Alexandrina Bălăceanu, urmaşa uneia dintre cele mai ilustre familii boiereşti din Ţara Românească. Astfel, Dan Romalo este şi strănepotul direct al lui Ioan (Iancu) Bălăceanu (1828-1914), ministru al Afacerilor Străine, ministru plenipotenţiar al României la Roma, Paris, Constantinopol şi Londra. Iancu Bălăceanu a avut un rol de primă importanţă în timpul negocierilor pentru găsirea unui prinţ străin pentru tronul României, după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, iar România îi datorează în bună măsură alegerea lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen.
Tatăl lui Dan Romalo, Grigore Romalo (1890-1928), a studiat la Paris şi la Zürich, a fost prieten cu Principele Moştenitor Carol, făcând parte din legendara „Birjărie” şi a luptat ca voluntar în Primul Război Mondial, pe fronturile din Transilvania şi din Moldova. După ce s-a remarcat în bătălia de la Mărăşti, în august 1917 a fost numit aghiotant al generalului Văitoianu, iar după încheierea păcii separate a României cu Puterile Centrale, în primăvara lui 1918, a plecat cu trenul Berthelot şi a continuat lupta ca voluntar în armata franceză. A fost căsătorit cu Nadejda Grueff, descendenta unei familii de origine bulgară.
A murit tânăr, din cauza unei tuberculoze contractate în timpul războiului. Din cauza acestei boli contagioase, Grigore Romalo s-a izolat de restul familiei, iar Dan Romalo, care avea cinci ani la moartea tatălui, l-a cunoscut prea puţin. În perioada 1916-1917, Grigore Romalo a ţinut un jurnal de front, până nu demult inedit: Grigore Romalo, Carnete de război. 1916-1917, Bucureşti, Editura Corint, 2017.
Lasă un răspuns