„Poveştile cu blazon” sunt poveştile urmaşilor unor familii excepţionale
Este pentru prima dată când zeci de aristocrați români vin în fața dumneavoastră să vă împărtășească istorii neștiute și emoții tulburătoare. Îi veţi vedea şi îi veţi asculta pe descendenţii familiilor care au dat domnitori Moldovei şi Ţării Româneşti, ai boierilor care au reprezentat timp de secole singura clasă politică a Ţărilor Române, urmașii marii burghezii şi ai elitelor profesionale şi intelectuale care au construit România dinaintea instaurării regimului comunist.
Sunt acele familii care au construit biserici, şcoli şi spitale, care au luptat în războaiele medievale, care au negociat pentru ca ţara lor să nu dispară sub stăpânirile turceşti, ruseşti sau austriece, care au modernizat şi au occidentalizat România.
Şi acestor familii „nobile şi notabile” româneşti, acestei aristocraţii prigonite de comunişti şi prea puţin cunoscute astăzi le datorăm naşterea României, la 1859, şi apoi a României Mari, acum un secol.
Faptul că Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Constantin Vodă Mavrocordat, Fericitul Vladimir Ghika, Elena Văcărescu sau Martha Bibescu aparţineau acestei aristocraţii româneşti nu mai miră, cred, pe nimeni.
Ar trebui să ne amintim însă mai des că Alexandru Ioan Cuza şi Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu şi dinastia liberală a Brătienilor, Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu, Ştefan Luchian şi Dinu Lipatti, B. P. Hasdeu şi Nicolae Iorga, Constantin Argetoianu şi Iancu Cavaler de Flondor, mareşalii Constantin Prezan şi Alexandru Averescu, Henri Coandă şi Constantin Brăiloiu, Petrache Poenaru şi George Emil Palade, Nicolae Titulescu şi Grigore Gafencu, Constantin Noica şi Dinu Pillat au fost şi ei boieri sau urmaşi ai unor familii boiereşti.
Iar personalităţi transilvănene precum Iuliu Maniu, Emil Cioran, Corneliu Coposu, Ion Raţiu sau Ilie Lazăr proveneau din familii nobile româneşti. Timp de decenii, propaganda comunistă a încercat să şteargă aristocraţia română din conştiinţele oamenilor şi din cărţile de istorie. Astăzi, nu mai avem nicio scuză pentru a nu redescoperi această parte esenţială din trecutul nostru.
Povești cu blazon
Am avut o aristocraţie de care merită să ne aducem aminte şi cu care e legitim să ne mândrim. Iar printre noi există şi azi urmaşii acestei aristocraţii, care au multe poveşti să ne spună. Şi vorbesc aici despre memorie, continuitate, demnitate, curaj, educaţie, rafinament, simţ al răspunderii şi spirit de sacrificiu. Despre balurile strălucitoare de altădată, despre ctitorii, despre războaiele purtate, despre suferinţele din timpul represiunii comuniste, despre supravieţuire. Despre ce mai poate reprezenta azi modelul cultural şi existenţial al familiilor româneşti cu blazon.
La Centenarul Marii Uniri, e momentul să ne onorăm înaintaşii salvând şi protejând patrimoniul construit al ţării, monumentele pe care ei ni le-au lăsat moştenire. Şi e momentul să onorăm şi acel patrimoniu imaterial din care familiile istorice fac parte. Familiile ale căror poveşti cu blazon le veţi afla aici fac parte din patrimoniul identitar peren al naţiunii noastre. Ele reprezintă o bogăţie de amintiri şi de modele pe care e timpul să le respectăm şi să le ducem mai departe.
Bucureştenii vor recunoaşte, în poveştile cu blazon, nume familiare de bulevarde, de străzi şi de pieţe, personaje imortalizate azi în statui. Şi vor afla, poate pentru prima dată, destinele unor case legate de poveştile familiilor vechi româneşti care au lăsat o urmă temeinică, plină de stil şi de frumuseţe, şi în Capitala ţării.
Pentru a găsi aceste poveşti şi aceşti povestitori, am început cu istoriile propriei mele familii şi am continuat cu un proiect de cercetare istorică. „Memoria elitelor româneşti” este proiectul la care lucrez de multă vreme, în dorinţa de a cunoaşte atât istoria familiilor ilustre româneşti, cât şi realitatea contemporană privitoare la ele. Cu ajutorul unui chestionar original pe care l-am scris, am plecat acum câţiva ani în căutarea poveştilor de familie şi a fragmentelor de istorie pe care le poartă cu ei descendenţii de azi ai vechilor elite româneşti.
Unul dintre elementele definitorii ale oricărei aristocraţii este recursul documentat la memorie şi grija pentru păstrarea urmelor memoriale. Dar mărturiile inedite ale oamenilor riscă în orice moment să se piardă pentru totdeauna, din cauza dispariţiei biologice, iar arhivele de familie riscă mereu să se risipească. Este o luptă contra cronometru a memoriei contra uitării.
Chestionarul „Memoria elitelor româneşti” se adresează descendenţilor boierimii române, dar şi descendenţilor marii burghezii, ai „dinastiilor” intelectuale şi profesionale, ai moşnenilor şi răzeşilor, această veritabilă aristocraţie rurală. Întrebările se referă la strămoşi, educaţie, formulele de sociabilitate, uzanţele sociale, mentalităţi şi viaţa de zi cu zi, tradiţiile de familie, reşedinţe, strategiile de capitalizare a trecutului şi de transmitere a memoriei, evenimentele istorice care au marcat destinul familiei.
Am strâns, în Arhiva proiectului, în toţi aceşti ani, zeci de răspunsuri scrise şi sute de ore de interviuri audio înregistrate cu descendenţi ai vechilor elite româneşti. Am descoperit, de asemenea, în arhive private de familie, jurnale, memorii şi monografii de familie inedite, arbori genealogici, fotografii şi documente. Prin intermediul descendenţilor actuali, avem acces la memoria a peste 250 de familii boiereşti şi mari burgheze româneşti.
Primele descoperiri din cadrul proiectului le-am făcut cunoscute la congresele Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”. Primul volum bazat pe cercetările din cadrul proiectului l-am publicat în noiembrie 2016, la Editura Corint: Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial.
Proiectul „Povești cu blazon” vă prezintă unele dintre cele mai frumoase, mai emoționante și mai cutremurătoare mărturii filmate în amplul demers al salvării memoriei boierimii române. Urmașii vechilor familii vin în fața dumneavoastră și vă împărtășesc, la prima mână, povestea lor de viață și istoria strămoșilor lor. Nu din manual, nu din arhive. Stau față în față cu noi. Așezați-vă în fotoliu și pregătiți-vă pentru o călătorie fermecătoare în lumea poveștilor cu blazon.
Filip-Lucian Iorga
Martie 2018
www.filipiorga.ro
Echipa proiectului
Mădălina Codreanu – coordonator şi autor al conceptului „Poveşti cu blazon”, producător de televiziune, autor de interviuri
Filip-Lucian Iorga – consultant istoric, genealogist, iniţiatorul proiectului „Memoria elitelor româneşti”, autor de interviuri. Propune interlocutorii şi realizează textele de prezentare
Ana Iorga – jurnalist, reporter, autor de interviuri
Theodora Massini – reporter, autor de interviuri
Liviu Dochiţa – cameraman
Cosmin Herea – cameraman
Dan Climescu – cameraman
Mihai Dină – cameraman
Cristian Mertic – montaj
Savast – grafică şi administrare site
Tudor-Radu Tiron, doctor în istorie, membru asociat al Academiei Internaționale de Heraldică, membru al Comisiei Naționale de Heraldică, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române – realizatorul logo-ului
*Mulțumiri Jockey Club România, gazda mai multor filmări interioare!
